Adina Călin

Psiholog

1Care considerați că este amploarea impactului psihologic pe care îl are pandemia asupra oamenilor?
Fiecare individ se raportează la condițiile externe în funcție de modul subiectiv în care percepe și interpretează realitatea obiectivă. Pentru unii indivizi, pandemia este percepută ca un factor care limitează interacțiunea socială și modul plăcut de petrecere a timpului liber, iar impactul psihologic este unul negativ. Astfel de indivizi pot avea sentimente de frustrare, revoltă la adresa autorităților care impun restricții, pot răspunde comportamental fie prin agresivitate, fie prin depresie. Alți indivizi reușesc să gestioneze mai bine această situație și consideră că pandemia le-a adus momente de pauză, de respiro, care erau asbolut necesare într-o lume agitată, aflată permanent în goană după atingerea unor obiective financiare de cele mai multe ori. Astfel de momente reprezentau un lux pentru persoanele active, însă odată cu instalarea pandemiei oamenii au reușit să își îndrepte atenția și către activități menite să inducă o stare de bine psihic și fizic, respectiv către momente petrecute în familie, către lectură, sport, introspecție, hobby-uri, etc. Desigur, nu doar restricțiile sau timpul liber în exces afectează psihicul uman. Asupra oamenilor planează teama de a nu contracta virusul sau teama de a rămâne fără locul de muncă, din cauza crizei economice pe care pandemia o conturează. Aceste temeri, dacă nu sunt gestionate rațional, pot conduce la răspunsuri comportamentale distructive extrapunitive (orientate spre exterior, spre alți oameni spre exemplu) sau intrapunitive (orientate spre propria persoană, cum ar fi depresia, autoînvinovățirea etc.). Este prematur să tragem o linie pentru a stabili amploarea impactului psihologic al pandemiei asupra oamenilor, întrucât aceasta nu s-a terminat, dar depinde de noi să gestionăm această criză cât mai bine posibil, să avem puterea să găsim ce se poate valorifica în pandemiei și să nu exagerăm gândindu-ne foarte mult la efectele negative ale acesteia.
2Ce i-ați sfătui pe tinerii de abia intrați pe piața muncii în această pandemie?
Tinerii abia intrați pe piața muncii în această pandemie se pot confrunta deja cu teama pierderii locului de muncă, se pot confrunta cu șomaj tehnic sau cu situația unei concedieri. Tinerii trebuie să conștientizeze că astfel de măsuri sunt luate pentru reducerea cheltuielilor, nicidecum drept sancțiune la adresa angajaților. De multe ori măsura concedierii este reflectată subiectiv, de către persoana concediată, drept sancțiune, drept o infirmare a competenței profesionale, drept o invalidare a sa ca profesionist într-un anumit domeniu. Acest lucru nu este valabil în condițiile pandemiei, iar tinerii trebuie să conștientizeze acest lucru și să nu renunțe la visele profesionale pe care și le-au construit. Cu siguranță pandemia va trece, iar oportunitățile profesionale se vor ivi din nou. Cei mai norocoși, care la locul de muncă nu se confruntă cu măsuri luate de angajator pentru reducerea unor cheltuieli, trebuie să profite de această situație și să își folosească potențialul și resursele de care dispun pentru menținerea locului de muncă și pentru a progresa profesional. Spre exemplu, în compania la care lucrez și care activează în domeniul aeornatic, am găsit soluții pentru completarea stagiilor de practică pentru studenții Facultății de Inginerie Aerospațială din cadrul Universității Politehnica din București. Astfel, îndrumătorii de practică au redus orele petrecute fizic la aeronavă (nu pot fi eliminate complet, deoarece discutăm de pregătire practică), iar unele elemente educaționale au fost transmise on-line, prin diferite metode digitalizate, astfel încât informațiile necare au fost însușite de studenți. De asemenea, grupurile de studenți au fost reduse, însă, prin rotație, fiecare sudent a avut acces la pregătire practică. În concluzie îi sfătuiesc pe tineri să depună eforturi pentru a se autodisciplina, pentru a nu se lăsa distrași de alte elemente neesențiale pe care le găsim în număr foarte mare în spațiul virtual, să se concentreze pe învățare, pe extragerea informațiilor care le vor folosi în carieră și să își folosească creativitatea pentru a se adapta la noile cerințe.
3Pandemia ne-a adus noi modalitati de comunicare si ne-a determinat sa implementam noi sisteme de digitalizare. Astfel, care considerati ca este impactul asupra relațiilor interumane?
Activitățile din toate domeniile s-au adaptat la condițiile impuse de pandemie: s-a redus interacțiunea fizică, iar comunicarea de tip față-în-față, ședințele de lucru, interviurile, cursurile clasice cu profesor sau cu lector în clasă au fost înlocuite cu un tip de comunicare la care erau adaptați, în cea mai mare măsură, tinerii. Astfel, întâlnim tot mai des situații în care întâlnirile cu scop educational sau profesional au loc on-line, pe platforme care facilitează teleconferințe sau videoconferințe. Neajunsul, în opinia mea, este destul de mare, întrucât elementele unei comunicări eficiente și eficace sunt reduse în mare măsură. Nu mai putem percepe reacțiile persoanelor cu care comunicăm, nu mai putem surprinde gesturile care indică aprobarea sau dezaprobarea unei idei pe care o exprimăm, nu mai putem ști dacă interlocutorul ne acordă atenție sau este plictisit. Astfel, procesul comunicării este trunchiat și pot să apară neînțelegeri care să afecteze relațiile interumane. Oamenii sunt ființe sociale, iar interacțiunea față-în-față este necesară pentru menținerea unor relații echilibrate și sănătoase. Desigur, digitalizarea comunicării ne ajută să trecem mai ușor peste neajunsurile generate de pandemie: putem realiza sarcinile de serviciu on-line, putem să interacționăm cu membrii familiei de la distanță, prin intermediul videoconferințelor, fără a ne pune în pericol sănătatea. Deși cu toții suntem de acord că digitalizarea comunicării nu poate înlocui cu succes comunicarea clasică, în astfel de situații trebuie să găsim resursele necesare pentru a ne adapta la noile condiții. Din fericire, majoritatea tinerilor au o mare capacitate de adaptare la comunicarea digitalizată și au creativitatea necesară pentru a găsi noi modalități de a-și organiza activitățile, astfel încât dezvoltarea lor personală și profesională să nu stagneze.
4Ce ar trebui să ia în considerare în plus, față de ceea ce luau până acum, tinerii care nu și-au terminat studiile și sunt în poziția de a-și alege o meserie?
ndiferent de cariera la care visează, tinerii trebuie să-și continue studiile și să meargă pe drumul pe care sunt motivați să meargă. Motivația este motorul tuturor activităților noastre, iar dorința de a reuși într-un domeniu învinge toate obstacolele, inclusiv o pandemie ca aceasta. Tinerii trebuie să studieze cu mai mare atenție materialele educaționale pentru a-și forma un bagaj solid de cunoștințe. Deși aparent studiile se realizează mai ușor în pandemie, fiindcă totul este digitalizat, efortul de a studia este mult mai mare, tinerii aflându-se în situația de a studia mai mult individual, fără avantajele unei învățări direcționate în totalitate de către profesori sau lectori, așa cum s-ar realiza în condiții normale. Totuși, trebuie să avem încredere că mintea umană identifica toate soluțiile necesare, de adaptare la condiții noi, care vor conduce către realizarea obiectivelor profesionale pe care tinerii și le-au stabilit.
5Cum considerați că ne afectează izolarea din punct de vedere psihologic?
Per ansamblu, așa cum arătat în răspunsurile de mai sus, izolarea afectează indivizii în funcție de profilul psihologic al acestora. Persoanele extrovertite, dornice de interacțiune vor suferi mai mult decât persoanele introvertite sau care preferă un cerc restrâns de persoane în jurul lor. Important este să nu ne gândim foarte mult la efectele negative ale izolării, ci să extragem din această situație ceea ce ar putea fi în beneficiul nostru: avem mai mult timp liber de valorificat pentru propria persoană, putem să ne odihnim și să ne refacem resursele de energie, pentru că vom avea nevoie de forță pentru a redeveni activi în mediul social și profesional.
Share